 |
| Lunjina | Start | O nama | Novosti | Kontakt |
 |
Obrazovanje i Kultura - Stranica u pripremi Članovi radne grupe za Obrazovanje i Kullturu * Dr. Mariana Bara(Romania) * N.N.(Bulgaria) * N.N.(R. of Macedonia) * Petraq Lera(Albania)
* Vanghiu Dzega(Italy) * Mihali Prefti(Canada) * Goga Shutsu(Romania) * Spiro Poci(Albania) The engagement of the Arman(Macedonarman) Council in issues concerning the education of the Arman people, in all Balkan countries where they live in, also in issues concerning the acsses to education in their own language, this engagement means in the same time an initiative on Language and Culture Diversity which starts from the premise that language diversity is the most important component of the cultural diversity. This enables the interaction of communities belonging to different cultural backgrounds. Language and culture are part of the human intangible heritage. In languages and cultures are reflected the values and particularities of different ethnic groups, values which lead to an economic and social inclusion of individuals belonging to minority groups. The European Union Member States as well as the members of the the Council of Europe have not yet developed a clear concept which have to take into account this importance of the promotion of the linguistic and cultural inclusion. Furthermore, the cultural inclusion could promote the social cohesion, could improve the relations between minority groups and domestic intitutions, as well as the relations among various ethnic groups. A very important aspect is also the effect of language loss on ethnic identity. Minority groups, in many European countries, have lost their own language and are desperately trying to revitalize it and to regain their own identity. Recommendation 1333 on Armân Language and Culture The traditional Macedonarman lifestyle was completely disrupted at the beginning of the 20th century by the political and social changes in the Balkans. When their territory was divided up among four different States and the borders were made permanent, the different Arman communities found themselves unable to conduct their traditional exchanges. More often than not, their herds and lands were sold, and many Aromanians left their mountainsides to settle in the towns and cities and thus merge with the mass. Compulsory education (in the majority language) and the advent of broadcasting served only to expedite this process. Taking into account the critical situation of the Arman(Macedonarman) language and culture, which have been present in the Balkans for over 2000 years, but face today a serious risk of extinction, the Council of Europe adopted by the Assembly on 24 June 1997 the Recommendation 1333 on Aromanian Language and Culture. In order to prevent such a cultural loss for Europa, the Council of Europe encourages the Balkan states where the Arman people live, to support their language in the fields of education, religion and the media. The base document of the Recommendation 1333/1997 was the Doc. 7728 , the report of the Committee on Culture and Education, rapporteur Mr. Lluis Maria de Puig. Arman(Macedonarman) Cultural Events in Albania A remarkable theatre team from Bucharest presented on 20th and 21st of December 2008 in Albania two representations, in Korce and Tirana, by playing the theatre piece of Carlo Goldoni, The Liar(Il bugiardo), in their mother tongue, the macedonarman language. Characters : Lelio, the Liar(Toma Enache) - Arlecchino, his servant - Pantalone, his father(Vasili Topa) - Doctor Balanzone(Vasili Tode) - Rosaura(Dana Pocea) and Beatrice(Teodora Calagiu), his daughters - Colombina, their maidservant(Ianula Gheorghe) - Florindo, assistant to Balazone, in love with Rosaura(Mihai Gheorghe) - Brighella, his friend, in love with Colombina(Cristi Stere) - Ottavio, in love with Beatrice(Atanase Stefu), Cleonice, a Roman lady(Vera Cocish).Regisseur : Toma Enache * * * Lelio, a Venetian who has spent years away from home, returns to Venice. He courts the two daughters of Doctor Balanzone, Beatrice and Rosaura, without telling them which one he really loves. Meanwhile, each girl has another suitor a well, Florindo for Rosaura and Ottavio for Beatrice. Florindo is shy, however, and will not tell Rosaura that he loves her. This allows Lelio to concoct fabulous lies and convince Rosaura that he wishes to marry her. Lelio's lies get him into deeper and deeper trouble with the girls, their father, and his own father Pantalone. At the end, it is revealed that while in Rome he married a Roman lady, who comes to claim him, leaving Rosaura and Beatrice free to marry Florindo and Ottavio. ** *These two cultural events, organised jointly by the Macedonarman Council and two member organisations, Arman Businessmen Union MANDRA - Korce/Albania and Arman Union of Albania -Tirana, have been enjoyed by the participants. Arman(Macedonarman) National Day - 23 May Ma zburâmu di Dzuua Natsionalâ a Armânjiloru, zburâmu di unâ Natsiuni Armâneascâ, di unu populu cari-shi tinjiseashti unâ dzuuâ ditu isturie tsi u luyurseashti ca-atsea ma aleapta, di nai ma marea simasii.A s-hibâ câ nu au unu cratu a loru, Armânjlji suntu unâ Natsiuni. U dzâtemu aesta minduinda la multili alâxeri tsi li tricu, tu hiotea a chirolui, zborlu “natsiuni”. Tu multi vâsilii, zborlu “natsiuni” easti nica idyiulu cu “statu/cratu”.Zborlu shi-ari zârtsina tu latinâ: natio (verbulu nascere) shi spuni tsânearea di unâ comunitati tu cari ti-amintashi. Multu amânatu vini noima politicâ : atsea comunitati cari tsâni putearea deadunu cu vâsiljelu/amirălu.Di la Minarea/Ribilipsirea Frântseascâ s-azburashti di “Cratu-Natsiuni” shi zborlu frântsescu “nation” ari noima di “comunitatea a tutâloru bânâtoriloru cari au idyili-ndrepturi”. Ashi, agiumsi cratlu s-hibâ putearea giudicâ a natsiuniljei.Ma-ndreaptâ pari turlia cumu minduirâ ghermanjilji ideea di “natsiuni”. Herder dzâtsea câ natsiunea easti comunitatea cari s-aleadzi pritu limbâ, culturâ shi adetsli istoritsi. Easti zborlu di unâ “natsiuni lingvisticâ” ahoryea, a s-hibâ câ easti ampârtsâtâ di sinuri, ama membrilji a elji suntu ligats cu duchearea câ tsânu di unâ dealihea natsiuni lingvisticâ. Aestu contseptu s-uiduseashti multu la Armânji. Ideea di natsiuni ca statu/cratu natsionalu s-amintă tu eta 19, unâoarâ cu amintarea a craturiloru natsionali evropeani. Documenti di Strasburg, aprucheati di Adunarea Parlamentarâ, dzâcu câ easti ananghi s-hibâ pricunuscuti ligâturli a cathi unui bânâtoru evropeanu cu identitatea, cultura, adetsli, isturia a lui shi sâ-lj si da-ndreptulu sâ s-luyurseascâ shi membru ali unâ “natsiuni”, ahoryea di-atsea a vâsililjei tu cari elu bâneadzâ. Shi-ashi s-bagâ thimeljiu giudicu la atea tsi Armânjlji s-luyursirâ di daima tu isturie: unâ Natsiuni. Aestâ nauâ turlie di mutreari evropeanâ s-uiduseashti la catandisea di daima a Armânjiloru: bânâtori/tsitâtseanji tu ma multi vâsilii balcanitsi, suntu, nafoarâ di sinuri, unâ dealihea natsiuni. Ashi putem s-dămu apandisi shi la atseali muabets cari spunu câ Armânjlji nu avurâ unâ ducheari/conshtiintsâ natsionalâ. Mutrinda adzâ, tu lunjina evropeanâ, ideea di “natsiuni”, videmu limbidu câ Armânjlji nu chirurâ canâoarâ tu isturii duchearea câ suntu populu ahoryea. Aestu lucru lj-agiutâ s-armânâ shi-adzâ, tu uruta catandisi tu cari lj-arcă isturia, s-armânâ unu populu, s-armânâ unâ natsiuni… Ti itia câ tu vâsiliili balcanitsi cratlu easti unâ cu natsiunea, yiurtusearea a dzuuâljei natsionali ahurhi la tuts unâoarâ cu amintarea a cratlui natsionlau. Aestu lucru exiyiseashti câ tse Armânjilji ahurhirâ ahântu amânatu yiurtusearea a dzuuâljei natsionali.Dupu Iradelu di la 1905, cari pricunushtea Armânamea ditu Amirâriljia Otomanâ ca mileti ahoryea, ishi tu migdani ideea di yiurtuseari a Dzuuâljei Natsionali tu 23-li di Maiu. La 1906 fu unâ pripuniri tr-aestâ dzuuâ, ama Polematli Balcanitsi shi anlu 1913 (ampârtsarea Makiduniljei) nu adusi haraua shi-arihatea ashtiptatâ ti ahtari yiurtuseari… Armânamea fu ampârtsâtâ, vindutâ trâ sinferlu politicu a vâsiliiloru tu cari shi-adzâ bâneadzâ. Iradelu armasi, cama di tsindzăts di anji, mashi unu documentu istoricu tsi va s-eara di multu agârshitu ma s-nu-ahurhea minarea di ridishtiptari a armânamiljei di-aoa shi cama di treidzăts di anji. Cathi oarâ cându s-yiurtiseashti Dzuua Natsionalâ, armânamea âshi hârseashti suflitlu, bânândalui s-veadâ cumu adzâ, tu isturia modernâ a Armânjiloru, s-fatsi unâ ahtari yiurtuseari a Dzuuâljei Natsionali ..., la unâ ahtari dimensiuni. Shi aestu evenimentu, agiumsi anu di anu unâ aradâ, iutsido tu Balcanu, iu bâneadzâ Armânamea.Arâulu di Armânami cari s-vearsâ dipriunâ la unu ahtari evenimentu, yini di-alargu, ditu isturii… Azvoami ditu durearea atsiloru Armânji cari nu voru s-nâ chearâ fara, limba, nâmuzea... Aestu arâu curâ pi-ascumta, adunâ apili, lăcârnjili-ahântoru bârni di Armânji tsi tricurâ nitricutili... Ama, vini oara s-iasâ tu migdani shi curarea a lui isihâ, ama mplinâ di puteari sh-pirifanji.Sumu semnulu a aleaptiloru zboarâ-simbolu „ Armânjlji – iutsido – iuva“ tsi li adyivâsimu di-ahâtea ori ti Dzuua Natsionalâ, iasi daima tu migdani unu populu cari deadi ahânti steali pi tserlu-ntunicatu i aroshu di sândzâ a Balcanlui... Câ, dealihea, fumu iutsido, deadimu iutsido shi adzâ himu „iuva“... Câ tse iuva? Câ limba a noastâ nu-shi mata ari casa di vâr chiro, adetsli, cântitsli, stranjili, identitatea – tuti nâ furâ loati, furati, alâxiti tra s-chearâ itsi toru di fara a noastâ…Ama, isturia nu easti daima njearcâ shi adzâ, easti sh-di partea armânjiloru… Tu Evropa tu cari nu mata ari frixi, nu mata ari natsionalismu, tu Evropa iu suntu avigljeati tuti identitătsli etnitsi.Ishearea tu migdani a Armânamiljei, cathi oarâ ti Dzuua Natsionalâ, easti dealihea istoricâ. Ea va s-hibâ daima paradiyma trâ tuti alanti vâsilii iu bâneadzâ Armânjilji: nu pots s-amintsâ tsiva, ma s-nu lucredz, s-nu caftsâ atsea tsi tsâ si pricadi! Ea va s-dishcljidâ calea câtâ chischinipsearea a “problemlui” Armânescu, cari s-amintă Bucureshti, aoa shi 150 di anji… Armânamea avea ananghi di-aestâ limbidzari cari ahurhi sâ s-facâ tu România. Tra s-poatâ s-anchiseascâ tu isturia modernâ ca unu populu ahoryea, ca unu populu evropeanu…Avemu nâdia câ yiurtusearea a Dzuâljei Natsionali a Armânamiljei di cathi anu, iutsido tu Balcanu, tsi anchisi sânâtosu cama di dzatsi anji, easti shi anchisita câtâ ACACHISEARI, VREARI, TINJISEARI, UNITATI…“Vini oara”, cumu dzâsi poetlu Gica Godi, s-duchimu câ mashi unitatea va n-ascapâ shi va nâ ducâ la amintaticu! S-agârshimu anyrânjia, zilia, pirifanjea personalâ shi s-lucrămu mashi ti unu lucru: Unitatea Armânamiljei! Dzâlili a Culturâljei Armâneascâ Putemu s-dzâtsemu, fârâ s-alâthusimu, câ evenimentulu atselu ma aleptu di la patra editsii a Dzâliloru a Culturâljei Armâneascâ di Custantsa fu spectaclu di theatru TENDA. Cumu adyivâsimu tu afishu: „unu spectaculu teatral pirmitusit di tinirlji armânji pritu imagini, muzicâ, giocu shi poezie “pi textulu anyrâpsitu di Toma Enache shi Atanasie Nasta.Multsâ cari furâ tu salâ duchirâ ca unâ turlie di „ilectridzari“, di mârmuruseari, di ciuduseari. Easti ti prota oarâ cându unu textu di theatru safi armânescu easti scosu tu migdani.Theatrulu tu limba armâneascâ avu niheamâ banâ tu ahurhita di eta 19, ama, ma amânatu, chiru... S-pârea câ ti daima!Pânâ cându, unu tiniru dhurusitu cu ma~ri ha~ri trâ theatru,TOMA ENACHE, ahurhi naua minari di theatru armânescu.Adutsemu aminti aoa prota a lui dramatidzari dupu marli scriitoru I.L.Caragiale, „Lali Nida s-ampuliseashti cu strânghilji“ (giucatâ di Toma, Aurica Piha shi Irina Paris) shi deapoaia multu avdzâta piesâ di theatru, tutu alu Caragiale, „Unâ noapti furtunoasâ“, pi dauâ limbi (armânâ shi românâ), giucatâ di avdzâts theatrinji di la Teathrulu Natsionalu di Bucureshti.Toma Enache easti cânâscutu tu România ca bunu regizoru shi lucurlu-a lui fu tinjisitu cu diplomi nu mashi tu România, ama shi tru xeani... Putea sâ-shi ducâ nâinti lucurlu, s-amintâ sh-pâradz, ama Toma Enache s-apreasi di unâ idei tsi s-pârea ca utopicâ: s-bagâ thimeljiu la na~ulu theatru tu limba armâneascâ!TENDA easti unâ nauâ ahurhitâ, tsiva tsi nu s-mata featsi tu cultura a noastâ! Potemu s-anyrâpsimu frândzâ-mplini ti aestu spectaculu shi nâ easti niheamâ greu s-li spunemu tuti pi shcurtu.Tu musheatlu afishu, Toma Enache nâ spuni: “TENDA easti unâ soie di pirmithu theatral dzâsu di tinirilji armânji cu agiutorlu a imaginilor, a cântitslor, a gioclui shi a poeziljei.”Pirmithlu modernu TENDA ahurheashti cu-ndauâ musheati versuri di-alu Toma, spusi cu boatsi analtâ shi cutrimburâtoari di tinirilji theatrinji:“Noi himu mashi purtâtori di cârlibânji veclji, tu eta nauâ,Noi himu mashi purtâtori di zboarâ cu trastili amplini di vreari,Noi himu mashi boatsea atsilor tsi nu s-agârshirâ tsi suntu,Noi himu sândzâli tsi nu s-featsi apâ,Noi himu boatsea tsi cântâ ti existentsa a noastâ! NOI!”Tenda, cârlibana, trastulu suntu simboluri armâneshtsâ,. Ufilisiti cu mari hari di regizoru. Câ tse tenda? Tenda easti casa di vearâ a Armânlui, simbolidzatâ pitu unâ trâmbâ di sirmâ njirlâ cari s-minâ tutu chirolu pi stsenâ shi s-adarâ cându piramidâ, cându arâu, cându muru, cându coru… Easti putearea di minari, di alâxeari, di urdinari shi di turnari la zârtsinâ a armânjiloru …Tenda easti loclu tsi aveaglji adetsli, mentalitatea armâneascâ, easti mistiryiulu, easti atsea tsi armânamea tinjisi di daima: morala, tinjia, pirifanjea, nâmuzea, nisheanea a banâljei…Ama tenda di vâr chiro armasi mashi tu thimiserli-a farâljei; adzâ easti unu mitu armânescu… Adzâ ea easti mashi unu simbolu shi-aestu simbolu lu ufiliseashti Toma Enache cu mari axii artisticâ. Toma adutsi nâintea noastâ unâ “tendâ” modernâ, ashi cumu sh-lumea armâneascâ bâneadzâ tu unu chiro modernu. Tenda easti unu adârâmintu-simbolu; nuntru shi di-anvârliga a ljei s-dizvârteashti bana armâneascâ di adzâ, cari va sâ-shi tsânâ tuti adetsli, ama cari prindi sâ s-uidiseascâ shi cu lumea nauâ, modernâ a treilui mileniu…Anvârliga di tendâ suntu tinirilji cari facu siryiani; cântâ, gioacâ, azbura~scu… Shi-aoa aflâ Toma unâ multu aleaptâ idei cari da lârdzimi internatsionalâ a spectaclui: s-azburashti armâneashti, ama avdzâmu shi zboarâ tu limbili: anglicheascâ, frântseascâ, italicheascâ, spanicheascâ… Va s-dzâcâ, limba armâneascâ intra~ normalu tu corlu lingvisticu internatsionalu!Atsea tsi da mâreatsâ a spectaclui fu alidzearea a muzicâljei. Cântitsli-alu Mihali Prefti furâ aleapti multu uidusitu: atseali di harauâ, di shicaie, di dureari armâneascâ, di nâdie…Tiniri musheats, livendzâ, ana~ltsâ, tsânu-ntru mânâ niscânti cârliba~nji multu lundzâ shi, pi muzica alu Mihali Prefti, “azboairâ” pi stsenâ… Aestâ imagini easti ti niagârsheari shi easti di mari mushuteatsâ plasticâ.Tenda s-bitiseashti cu unu simbolu: trâmba di sirmâ njirlâ (ca tserlu) s-fatsi muru shi di dinâpoi s-veadi unâ cârlibanâ shi tu idyia oarâ easti shi coru di numtâ traptu di unâ nveastâ nipistipsitu di-analtâ, mayicâ (u poartâ pi-anumiru unu tiniru cari nu s-veadi!)… Suntu simbolurli-a zartsinjiloru (tenda, murlu shi cârlibana) shi a dutseariljei nâinti a armânamiljei: corlu di numtâ.TENDA fu giucatâ di tinirlji di la sutsata armâneascâ di Bucureshti, cunuscutslji “Pilisteri” , dealihea theatrinji hrisusits shi dhurusits!S-l-adutsemu aminti numa câ elji va s-armânâ tu isturia a theatrului armânescu modernu ca protslji theatrinji:Ianula Gheorghe, Teodor Nicolae, Georgiana Popescu, Camelia Cojocaru, Luiza Hrisic, Florentina Costea, Andreea Guci, Vera Cocis, Mariana Gheorghe, Mirela Sima, Ruxandra Iorgu, Gina Papacu, Nicoleta Mihu, Ramona Dima, Mihai Gheorghe, Sorina Nicolae, Costin Geamalinga, Daniel Dumitru Nitoi, Mihai Sima, Gabriela Lunganu, Raluca Mishaca.Alâvda~mu aleapta stsenografie andreaptâ di Raluca Mishaca shi stranjili adrati di designer Luiza Popescu.Dupu spectacolu avdzâmu multi muabets: tuts furâ ca mâyipsits! Oaspili di Belgia, Jean-Luc Fauconnier, armasi cu unâ aleaptâ entipusi, ciudusitu câ tu limba armâneascâ s-fatsi culturâ di tesi evropeanâ.La spectaculu TENDA, Toma Enache nâ deadi unâ turlie di yitrie cari nâ agiutâ, ti vârâ sihati, s-minduimu câ himu tu unu theatru evropeanu, câ limba armâneascâ shi-easti tu aradhâ, tu treilu mileniu… |     |
| Design by FCP | Modified by Dragos | Powered by SCD LUNJINA | XHTML 1.0 | CSS 2.0 |